duminică, noiembrie 27, 2011

Din week-end


Sâmbătă am fost din nou la teatru la Mţr, la "Lupul cu scufiţa" că eu am o inerţie în a schimba ceva atunci când funcţionează.
A fost însă mai puţin bine decât sâmbăta trecută, organizatoric vorbind. Am ajuns la fără 5, la limită însă încă în intervalul care îmi fusese indicat la telefon şi ni s-a spus că rezervările noastre nu mai sunt valabile deci nu mai avem locuri, sala era deja plină, până la urmă ni s-au indicat ultimele două locuri tip bar (deşi eram 3 şi plăteam în consecinţă), undeva lângă intrare.
Well, am bombănit eu un pic, până la urmă pe pitic l-am aşezat pe nişte scăunele suplimentare în faţa scenei iar eu am făcut un du-te-vino faţă-spate că şi piticu meu nu putea sta liniştit. Mă striga în gura mare ba "mami, dă-mi fructele!" (urgenţă mare într-adevăr, îi cam sărisem gustarea de fructe din cauza unui mic dejun întârziat şi a unei urniri dificile din casă şi degeaba le-am pus în geantă că nu am mai avut când să i le dau) sau, şi mai grav, "Mami, mi-e frică de lup!" :DDD, de s-a auzit până în spate unde eram.
Şi cu piesa am oareşce reţineri că, în adaptarea lor, Scufiţa e cam agresivă pentru gustul meu şi îl doboară pe lup cu tehnica ei de karate. Şi încă câteva din astea dar mă opresc că de fapt n-am prea reuşit să urmăresc piesa din cauza du-te-vino-ului. Oricum cred că e greu la povestea asta să nu fie violentă.
Piticu a ieşit mulţumit, mai ales că ne-am întâlnit din întâmplare cu prietena lui din parc, Teodora, aşa că şi săptămâna asta a stat agăţat de mânuţa unei fetiţe la ieşire. :D
Şi duminică, în Parcul Mare, pe un soare cu dinţi:





vineri, noiembrie 25, 2011

Gaudeamus: cărţi pentru Mih

M-am întors aseară cu tolba plină de la Gaudeamus. Numai bine pentru moşii care stau să vină. Deci am pitit bine prada să nu o vadă piticu. Am luat aşa:

Două din seria cu ursuleţul Paddington. A 3-a, cu Crăciunul, lipsea. Şi m-am lămurit: celelalte cărţi cu Paddington, fără poze, sunt pentru copii mai mari. Că mă intrebam eu mai devreme.

Cealaltă cărticică din seria despre care v-am mai spus de la Corint Junior. Poveştile "magice" le-am terminat, i-au plăcut, cred că şi astea îi vor plăcea că, din câte am răsfoit, sunt cam de acelaşi tip.

Astea două vor fi în cadoul de Crăciun. Sunt scoase în conditii grafice EXCELENTE la Curtea Veche, poveştile sunt simple şi frumoase (cum ne plac). Şi au costat 20 de lei (in loc de 40), chiar meritau.

Astea cred că le las pentru când mai creşte un pic... Sau poate cea a lui Ionescu o încerc să vedem ce şi cum.

Cu una din astea ne-am jucat aseară (n-am mai pitit-o). Ocazie să descopăr că autocolantele care nu sunt refolosibile sunt mult mai proaste. :((
Bine de ştiut la Gaudeamus: multe cărţi cu reduceri de 25%-30% chiar 50%. Pam-Pam!

luni, noiembrie 21, 2011

Cu ce ne mai jucăm

Dimineaţa, mai las câte un desen animat până să iasă în parc însă seara, cum nu mai putem ieşi (of, detest perioada asta), ne rămân vreo 3-4-5 ore când trebuie să ne jucăm.
Acum suntem în perioada în care profităm de jucăriile noi de la aniversare.
Am primit o carte cu autocolante de la Teora şi de câteva zile ne ocupăm văd cu interes de ea. La început a lipit animăluţele în peisaj dar acum nu mai vrea să facă decât chestiile mai complicate, adică să găsească animăluţele care se potrivesc pe nişte umbre desenate... A fost o descoperire plăcută ocupaţia asta cu autocolantele şi imediat cum epuizăm felinele, crocodilii şi păsările răpitoare trebuie musai să reînnoiesc stocul cu vreo carte nouă cu abţibilduri.
Avem şi o tablă "magică". Mih se joacă mai mult cu cele patru ştampile sau îmi cere să îi desenez pe ea conturul de la mânuţă. Am început deunăzi să îi arăt pe ea cifrele şi le învăţăm după numărul locomotivelor din Thomas: 1- Thomas, 2-Edward, 3-Henry, 4-Gordon, 5-James, 6-Percy s.a.m.d. Aproape că le ştim :)
Apoi, pentru că tocmai am primit două seturi de litere magnetice şi o tablă magnetică, aseară am zis să mă folosesc de memoria vizuală a piticului. Eu, la tablă îi arăt literele de care am nevoie şi el se duce şi le caută în setul lipit pe maşina de spălat şi mi le aduce invingător. Pe vreo două nu le-a nimerit, dar a fost fun, el a adus litere, eu am scris cuvinte, i-a plăcut.
Aşa, şi acum ce-aş mai vrea să facem (dar nu ştiu dacă reuşim că nu suntem aşa creativi):
- o felicitare cu spiriduşi lipiţi cum am văzut eu aici
- un avion ca aici
- şi un "tablou" de făină colorată ca aici (rămas în to-do-list de cam mult timp. :D)

Cărţi, ce mai citim

Că tot începe săptămâna asta Gaudeamus, să fiu şi eu în trend.
Am cumpărat în week-end o cărticică adorabilă de la Corint Junior pe care o citim de vreo trei seri şi ne place mult şi v-o recomand.
Uite asta:

Nu mai zic că am cumpărat-o dintr-un hipermarket la jumătate de preţ, la fel ca şi pe surata ei (încă netestată deci nu pot zice că o recomand), tot la jumătate de preţ:

Bună afacere. Mi-a plăcut.
Şi dacă mai cumpăraţi cărţi, să ştiţi că pe carturesti.ro, până pe 28 noiembrie, e o reducere aniversara de 20% pentru cumpărăturile online.
Eu am în plan, pentru Moş Nicolae, să îi iau Mihului seria cu ursuleţul Paddington pe care am văzut-o aici. Nu mi-e clar dacă să i le iau doar pe cele ilustrate pentru copii mai mici sau or merge şi cele cu mai mult text. Dacă a testat cineva să îmi zică şi mie;).

Later edit: şi am mai descoperit azi un loc super fain de cumpărat cadouri unde au şi puzzle-urile noastre preferate, cele de la Djeco (love, love, love). Aici. 
Nu m-am mai săturat uitându-mă pe site-ul ăsta. Am avut senzaţia că sunt la Pain d'épices, cel mai frumos magazin de jucării în care eu am intrat. E în Paris, desigur ;).

duminică, noiembrie 20, 2011

Teatru de păpuşi la Mţr şi biclă


Sâmbătă am fost harnici că am reuşit să ajungem la teatrul de păpuşi de la Mţr unde am văzut Prinţesa crizantemă (foto stânga). La sfîrşit Mih a dat mâna cu Prinţul Stejărel (foto dreapta, alături de Sara)
Mih a fost atent cele 35 de minute şi a spus că i-a plăcut. Aş zice însă că e mai degrabă pentru 2-5 ani pentru că Sara care are aproape 6 s-a plictisit la un moment dat. Povestea e simplă, cu bine şi rău, Prinţesa Crizantemă îşi pierde pasărea măiastră iar Prinţul Stejărel i-o găseşte după ce se bate cu zmeii :D...
Nouă ne-a plăcut destul de mult ca să zicem că mai venim, ba chiar am luat deja bilete la povestea lor cu Moş Crăciun din decembrie :)

După piesă, nici nu ştiu cum, Mih s-a agăţat de mâna Sarei ;) care a avut răbdare cu el :) că am zis că e cu aproape 3 ani mai mare :D.

Nu-i aşa că sunt simpatici?
Credit foto: Alina.
***
Aşa... şi cum ziceam, de vreo săptămână, Mihul a trecut de la bicicleta fără pedale la cea cu pedale de care e, deocamdată, încântat. Încă mai iese în fiecare zi cu ea prin parc, mai puţin duminică când ne-am speriat noi de ceaţă şi umed (pozele sunt din week-endul trecut).
Şi v-am zis că a învăţat să meargă pe ea în vreo trei minute?

sâmbătă, noiembrie 19, 2011

Mih la 3 ani

Fişă tehnică
15,6 kg
100 cm

Cele mai spectaculoase transformări ale ultimelor luni s-au petrecut în zona limbajului. Aici e principalul nostru motiv de mândrie dar şi de îngrijorare.
Dar pentru că e un post cumva aniversar să zic de cele bune. Mih vorbeşte bine spre foarte bine, fără modestie. Nu sfârşeşte prin a mă uimi cu expresiile, cu cuvintele pe care le foloseşte, cu felul în care leagă propoziţiile. L-am auzit folosind corect gerunziu, dativ... Foloseşte corect cuvinte ca "stabilitate" sau "imens" sau zice "ador ciocolata" :)))... L-am prins spunând "confuzie" dar aici m-am liniştit că nu ştia ce înseamnă:D.
Ce e şi mai bine e că se joacă cu cuvintele. Ne-am trezit acum câteva săptămâni că zice "am învăţat o poezie". Noi am crezut că iar l-a învăţat bunica vreo poezioară gen "căţeluş cu părul creţ" dar nu, copilul nostru ne-a înşirat cuvinte asociate de el. Nu vreo creaţie complicată (ceva gen "tata-avion, tata-bec, tata-maşină, etc) dar îmi place că se joacă cu cuvintele. Şi îl încurajăm.
Dacă încerci să îl alinţi spunându-i "pisoi" sau "ursuleţ" sau altceva, te ceartă foarte serios: "eu nu sunt pisoi, eu sunt băieţel". Sau te trezeşti că îţi spune "hai să îţi arăt o şmecherie". Sau dacă îl întrebi de ce s-a stricat maşina îţi zice serios "păi a spus ea hai să mă stric".
Atunci când stă şi se joacă cu maşinile sau cu trenuleţele pe şine vorbeşte pe roluri cu fiecare dintre ele...
La pronunţie, mai e câte ceva de perfecţionat pentru că "ş"-ul e de multe ori "s", "j"-ul - "z" iar "blatul" e întotdeauna "batul" că dublele consoane mai dificile nu prea îi ies... Aaaa si "caloriferul" este "calirofer" iar "gâdilă-mă" e "gâdimă-lă".
Limbajul e însă şi primul motiv de îngrijorare că avem deja vreo 2-3 cuvinte şi vreo două expresii pe care le vrem scoase din vocabular şi de care eu nu sunt deloc, deloc mândră.

Crizele de furie mai există, avem zile mai bune şi zile mai proaste.De cele mai multe ori pornesc din motive absolut stupide care, of, chiar nu pot fi evitate.
Momentele dificile cunoscute: imbrăcatul-dezbrăcatul şi spălatul pe mâini (of).
E încăpăţânat, vrea să facă multe lucruri singur, vrea să mă ajute şi când se poate şi când nu se poate.
Dacă acum şase luni, când se urca pe reductorul de la toaletă mă obliga să stau lângă el până termină acum nu mă lasă să îl ajut cu nimic la dezbrăcat (nu vă zic ce circ e când vreau să îl ajut să deschidă vreun nasture de pantalon) sau la aşezat scăunelul şi reductorul. Şi mă pune să închid uşa de la baie şi să nu îl deranjez!!!

La jucat şi jucării, maşinuţele (mai ales cele din Cars şi apoi cele machete de modele recognoscibile pe strada) şi trenuleţele din Thomas sunt favoritele şi se pare că nu pot fi detronate de nimeni şi de nimic....E evident înnebunit după desenele animate, se uită la filme de peste o oră fără să se plictisească (Nemo, Cartea junglei, Ice Age....), apoi Nouky şi Thomas sunt tot favorite. Nu mai zic de Cars. 1 şi 2. De fapt la desene trebuie să limitez timpul şi să fac program ca să evităm excesele.
Apoi, din fericire, îi plac cărţile şi citim din greu, nu se plictiseşte niciodată de asta...

Deocamdată pare mai degrabă sportiv decât artist:D. Deunăzi s-a urcat pe o bicicletă cu pedale şi, fără exagerare, în vreo 3 minute făcea deja curse pe ea deşi până atunci nu se mai urcase pe aşa ceva... Desenat, pictat, mai facem dar evident nu e pasiunea lui cea mai mare :D De cântat cântăm, mai ales creaţii proprii, dar îi trebuie o anume dispoziţie pentru asta. De dansat, parcă dansa mai mult când era mai  mic.
E însă bun la un soi de jocuri care ţin cred de memoria vizuală. În revistele cu Thomas spre exemplu sunt nişte desene mari pe 2 pagini iar apoi te invită sa identifici vreo 8 detalii din respectivul desen. La asta e bun, s-a întâmplat să le găsească înaintea mea. :D Şi am avut mai multe dovezi care ne-au lăsat cu gura căscată din domeniul ăsta.

Are o energie debordantă iar uneori în week-end când rămânem în casă seara, suntem rupţi de oboseală. Ţopăie, cântă, îţi cere să participi la jocuri, nu stă locului o clipă. Uf.

vineri, noiembrie 11, 2011

3 ani - party (sau mic haos generalizat)


Miercuri am ţinut-o numai într-o petrecere.
În prima parte a zilei, Mih cu cei doi prieteni din parc au improvizat o joacă indoor. Ce să facem dacă nu ne-am născut vara, nu putem să alergăm prin vreo grădină ori terasă... :(((

Teo a fost evident cea mai cuminte, in schimb băieţii s-au luat la ceartă din ORICE. Când nu era unul supărat şi plângăcios, era celălalt şi tot aşa...
M-au terminat (şi în parc sunt foarte ok, se mai ceartă, dar rar...) :D

Aici e un mic moment de respiro.
Bine, recunosc, au avut şi vreo două momente când s-au îmbrăţişat (din proprie iniţiativă).

Nu că ar mai conta, dar pentru mine au fost cele mai epuizante trei ore şi jumătate dintr-o lungă perioadă de timp. :D

Am zis că e un pupăcios!

După un somn de prânz binemeritat, a continuat sportul preferat: despachetatul cadourilor.

S-a emoţionat la tort şi urările cântate de invitaţi. Cred că e prima dată când îl văd aşa emoţionat, cumva ruşinat că e atât de în centrul atenţiei.

Eeee, şi aici, în sfârşit, s-au mai oprit motoarele. Mic moment de respiro că l-am surprins cu unul din cadouri şi am reuşit să îl ţinem pe canapea mai mult de un minut.
PS: Caut loc de petrecere pentru aniversara de 4 ani :D Orice idee e binevenita.:))

miercuri, noiembrie 09, 2011

3 ani!

Trei ani în poze. Multe poze că nu m-am putut hotărî. Şi text despre cum e Mih la 3 ani mai tîrziu că acum sunt prea emoţionată.:)