joi, iulie 31, 2014

Ușor, cu pianul....

Cum am ajuns să povestesc zilele trecute de pian și mama Iuliei zicea să pun o poză, m-am mobilizat cu un cântecel.
Cum spuneam și mai devreme, din toamna trecută, Mihu a început să facă câte o jumătate de oră pe săptămână de pian iar acum am trecut la o oră :). Și mai repetă câte un pic și acasă. Când vrea, desigur.
Scuzați decorul dar, după ce ne-am dat toată casa peste cap să facem loc pianului oarecum neprevăzut în peisaj, au rămas pereții goi până ne mobilizăm să rezolvăm problema (avem în cap multe rame cu fotografii pe-acolo :))

marți, iulie 29, 2014

Creștem

Cândva, nu știu când, am început să aud (des) întrebări de felul: „Mama, pot să fac asta?”, „Mama, am voie să....”. Asta a cam fost o surpriză.

De vreo câteva luni, unul din momentele favorite ale piticului este să se retragă la el în pat, să își pună o poveste și eventual să se mai joace ceva pe lângă, ascultând. Sau răsfoind cataloagecu jucării (OMG, pe alea cu lego le știe pe din cap + diferențele de la o ediție la alta). Sau, mai nou, citind!!! Ooo, da, din proprie inițiativă buchisește... Mai ales dialoguri de la benzile desenate cu Garfield. Și altele, dar numai ce are el chef. Și poate sta cu orele în activitățile astea. Dar numai când vrea el. Altădată are nevoie de atenția noastră non-stop și vrea să-i facem asta și cealaltă și cealaltă și tot așa fără pauză.

E într-o fază în care nimic nu e mai important pentru el decât joaca/socializarea cu alți copii. Dacă ieșim în parc și nu-și găsește niciun partener de joacă e tragedie mare, motiv de îmbufneală și nemulțumire permanentă.

Vacanța trece cu multă joacă, dar programul zilnic a rămas aproape neschimbat cu excepția week-endurilor când, din vina noastră totul se cam dă peste cap. Aaa, și pianul... Da, i-am făcut loc în casă iar acum a devenit o treabă serioasa. Mihu' pianistu'.