joi, mai 23, 2013

Descoperiri din vacanță: Palatul Brukenthal din Avrig

În vacanța de Paște am făcut o descoperire despre care voiam neapărat să scriu.
La maxim 20 de minute de Sibiu, pe drumul spre Brașov, e Avrigul. Aici e un palat care a aparținut lui Samuel von Brukenthal și care, dacă am înțeles eu bine, se află acum în administrarea Fundației Brukenthal.
Locul am auzit că ar fi fost lăsat în abandon până nu demult iar acum este pe jumătate reamenajat. Zic pe jumătate pentru că palatul propriu zis e în paragină însă Orangeria lui și cea mai mare parte a parcului care îl înconjoară sunt reabilitate și e o plăcere să te plimbi pe-acolo.
În Orangerie funcționează un restaurant, o terasă și sunt și câteva camere.
Noi ne-am oprit într-o după-amiază la terasă și, după ce am făcut inconjurul domeniului, am încercat meniul lor cu... sparanghel (yummi) și încă un fel cu urzici chiar din curtea Palatului. Foarte bun.
Despre istoria locului nu se poate afla prea mult dar presupun că atunci când renovările vor fi terminate vor putea exploata și latura aceasta culturalo-istorică.
Până atunci e un loc foarte agreabil, un parc simetric, mai multe pârâuri care susură pe pajiște, gazonul foarte bine întreținut și două alei impresionante flancate de niște copaci centenari. Am zărit undeva într-un colț al parcului și o seră (de unde pot să vină ingredientele dela bucătărie) precum și niște ponei...
 Cele două alei impresionante.
 Vedere de amsamblu.
 Fântâna din centrul parcului.
 Orangeria.
 Palatul.
 Pârâurile de pe pajiște.
  
Sparanghelul cu sos hollandaise.
 Limonada :)
Vedere de ansamblu.
Foarte frumos și relaxant locul. Sigur ne mai întoarcem, măcar pentru o după-amiază.

duminică, mai 19, 2013

La Comana

Da, am ajuns si noi pe la Comana. A fost mai degraba o vizita de prospectie ca sa intelegem ce si cum. Si inca nu stiu daca am inteles exact.
Am vazut Parcul de aventura cu tiroliana si toate cele si am decis ca mai venim o data ca sa dam plodul pe fire pe-acolo... Am bifat una din terase la prinz (ok mincarea insa am asteptat O ORA sa ne aduca nota si tot nu reuseau ca nu se descurcau cu programul de pe computer, pina la urma ne-am calculat-o singuri).

Mie cel mai frumos mi s-a parut la observatorul ornitologic din dreptul fantanii cu nuc. Doar ca era deja foarte cald si ardea soarele rau asa ca prea mult n-am putut sta in "cimp deschis". In padure erau cel putin 5 grade mai putin. Era racoare, placut.
As mai reveni, e frumos. Eu nu cred ca am mai fost intr-un loc in care sa existe combinatia asta de lac-mlastina-padure.
 
 
 
 
 
 
 

duminică, mai 12, 2013

Din week-end.La Mogoșoaia. Again.

Am continuat astăzi seria ieșirilor la Mogoșoaia după ce am deschis sezonul acum cîteva săpămâni.
Dacă ajungeți în perioada asta, e absolut spectaculos pentru că sunt înfloriți irișii. În fața bisericii - mov, în dreapta Palatului - albi și mai ales în stânga lui unde e o parcela mare de tot înflorată, tot mov.
 
Era multă lume, multe picnicuri, multe grătare dar am reușit să nu ne enervăm (ceea ce era mare lucru). Și parcă era loc pentru toți. Și asta e mare lucru. Și, tot mare lucru, nimeni nu se gândise să aducă muzică. Am apreciat.
Bonus, puteți duce copiii la un soi de ateliere de pictură pe ceramică. La umbră, sub copaci, în stânga Palatului. Piticii își aleg un obiect de  ceramică (sunt între 5 și 25 lei) și organizatorii le pun la dispoziție vopsele să și le picteze singuri. Nouă ni s-a părut fain, Mih a gustat activitatea și n-ar mai fi plecat de acolo. A vopsit tabloul de altfel și pe spate !! :))) Mi-au zis că vin acolo în fiecare week-end sâmbăta și duminica. E simpatic. Recomand.
 Pam-Pam, rezultatul:
 Și de atmosferă:

joi, mai 09, 2013

Veşti proaste via ORL

Cele trei amigdalite bifate din ianuarie şi până acum (una ciudată fără temperatură dar cu amigdalele foarte inflamate, una cu temperatură mare şi una cu temperatură nu foarte mare) plus dificultăţile de respiraţie în somn, mai ales în timpul respectivelor amigalite (până la apnee într-unul din episoade) ne-au făcut să vedem în ultimele luni 4 ORL-işti.

În ianuarie când ne-am îngrijorat că era înfundat la nas şi nu îi trecea iar noaptea nu putea să respire, am ajuns la ORL şi a urmat descoperirea amigdalelor mărite (până aproape de linia mediană) plus polipi.
Amigdalele s-au mai retras însă au rămas mari şi la umătoarele două infecţii s-au mărit din nou şi iar au pus probleme de respiraţie în somn.

În ultima lună am văzut şefii de secţie ORL de la principalele două spitale de copii din Bucureşti, ambii recomandaţi din diferite părţi.
Unul ne-a spus: adenoidectomie (polipi) dar probabil apoi nu vom scăpa nici de operaţie la amigdale, măcar una de micşorare.
Al doilea a fost şi mai radical: adenoamigdalectomie, adică tăiat şi polipi şi amigdale. Indicaţia pentru măsura asta radicală ar fi că de fapt amigdalele sunt cele care îl împiedică să respire, prin volumul pe care îl au... Ceea ce are sens.

Cât despre urgenţa intervenţiei, ne-au lăsat să o decidem cumva noi funcţie de evoluţia viitoare:  infecţii şi felul în care respiră în somn.

Noi de fapt nu am vrea să îi tăiem nimic dar nici nu putem risca să îl ţinem aşa dacă nu respiră bine sau dacă mai face infecţii.

Pediatrul de la Medlife la care am ajuns din aprilie şi care îmi inspiră încredere ne-a dat speranţe că, în general, problemele cu amigdalele se cam rezolvă de la sine după şase ani...
ORL-istul zice însă că nu există o predictibilitate dovedită privind evoluţia lor. Adică ar putea şi să se rezolve de la sine şi să nu se rezolve de la sine...

Ştiu că unii au probleme mai mari, dar pe mine decizia cu o operaţie sub anestezie generală mă sperie. Plus decizia cu pe mâna cui îl laşi şi cu ce procedură (că şi aici e o mare discuţie). Of.

Alte simptome de îngrijorare nu sunt: nu pare să aibă retard în creştere (dimpotrivă, la ultima vizită pediatrul ne-a spus că are şi greutatea şi înălţimea pentru 5 ani şi 6 luni) şi nici nu se trezeşte obosit sau cu dureri de cap, semn că nu ar dormi bine. Dimpotrivă, debordează de energie de pe la 8 fără 10 chiar şi în vacanţă :D.

duminică, mai 05, 2013

De pe drum: la Sibiu

Vanatoare de oua

Deja o traditie la bunica in gradina.
Si o noua fobie: de albine. Care a facut vanatoarea dificila :(.