Căzături şi altele

Luni a fost ziua cu căzături.
De dimineaţă, în parc, pe pajişte (mi s-a povestit) Mih era "fugărit" de un bebe de un an (ha, ha!) care vroia să îi ia basculanta. Mih cu basculanta în mînă şi cu o macara mai mică în ea (ha, ha!) fugea. S-a împiedicat, a căzut şi a nimerit cu faţa (auci!) în blestemata de macara colţuroasă. Rezultat: vreo două zgârieturi pe obraz, o vânătaie scary in colţul buzei (el susţine însă că nu îl doare şi că nu s-a lovit şi la dinţi :D) şi încă ceva urme pe picior (astea nu prea înţeleg eu ce şi de unde). Vânătaia e încă rău, restul aproape s-au dus.
Tot luni, a doua tură de parc, spre seara, cu mine. Totul bine, nici un incident, nici măcar nu ne certăm :D (well, se mai întâmplă). Ajungem acasă, intrăm în curte, el pe deja celebrul de nedezlipitul "titu", ia viteză şi .... se opreşte într-o cărămidă care era uşor ieşită din pavaj. Şi zboară cumva aruncat peste titu şi aterizează ... pe burtă (măcar nu în dinţi ca la căzătura din noiembrie). Nici măcar n-a plâns bravul deşi am văzut cum parcă îl treceau lacrimile. Aparent n-a rămas cu urme şi zicea că nu îl mai doare burtica la un minut după.
Uf...

Deunăzi l-am trimis la oglindă să îşi vadă vânătaia de la buze. El se întoarce foarte serios:
- sunt fruuuumos (cum ziceam cu self esteem-ul stă bine).

De două zile am demarat operaţiunea "no pampers". Că nu se mai poate (da, ştiu, e cam târziu dar n-am ce face, aşa ne-au prins pe noi doi ani jumate cu pipiul pe noi). Aşa că, pentru început, cât e treaz şi stă acasă, stă fără şi face pipi la oliţă. Lucrurile par să funcţioneze aşa cum am constat şi la încercările anterioare. Deci ţinem pumnii să ajungem la "no pampers program extins toată ziua" cât mai curând.