Aici, surpriză, copilul nostru pe care acasă nu poti să îl ţii liniştit pe scaun 10 secunde a stat cât a durat operaţiunea fără să zică pâs. Cu o mutriţă pleoştită şi un aer supărat de am zis în primele minute că va izbucni în plâns. Degeaba l-am pus noi la tuns pe maşinuţă că nici n-a bagat-o în seamă până spre sfârşit când s-a mai relaxat un fir.
Concluzia ar fi că în prezenţa străinilor e mai... reţinut.
Aici i se citeşte "muţumirea" pe faţă.
Ce-mi fac ăştia?
Ca un pisoi plouat.
Stat cuminte în toate poziţiile.
PS: Ciufoliciul din Amzei era supraglomerat când am fost noi - e drept sâmbătă pe la prânz. Şi nu tocmai curat. Maşinuţa în care a fost tuns Mih era plină, scuzaţi, de păr, până şi pe volan. Nu ştiu dacă aş mai repeta experienţa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu