În drumul nostru spre bunica am oprit vreo două ore la cetatea dacică de la Tilişca.
Drumul cu maşina e plăcut, trece prin satele tipice zonei Sibiului, cu străzi inguste-înguste şi case lipite.
După care mai rămâne de urcat încă vreo jumătate de oră prin pădure, plimbare agreabilă cu condiţia să nu ai 15 kg în braţe cum s-a întâmplat pe jumătate din traseu.
"Cetatea" este cam atât. Sau dacă mai e ceva nu se poate vizita pe motiv de ierburi nedesţelenite şi de nepătruns.
Aşa că, în loc să vedem pietre am mâncat măr şi am "cântat" în iarbă.
Aici e piticu pe drumul de întoarcere supărat nevoie mare că tre să meargă pe jos.
La sfârşit era totuşi vesel, suficient de vesel cât să zâmbească la obiectiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu