La Bruges

 Încă un episod din vacanţa noastră belgiană. Am fost o zi prin Bruges pe care eu l-am descoperit acum doi ani şi mi-a plăcut mult. Aici am făcut copilul fericit cu o îngheţată de vanilie de-li-cioa-să. A fost şi cea mai caldă zi pe care am prins-o.

 În ultima poză piticu face cu mâna bărcilor care trec pe sub pod.

 Cel mai bine e să nu fii în apropierea lui când i se face foame. Şi i se face des, în principiu la ore fixe.

 Aici cred că era happy că deja mâncase. :D

 

L-am pupat cam mult. Ultima e într-unul din locurile mele preferate din Bruges - Beginhof (se vede mai bine în poza de jos).

 

 

Şi am zis că nu se poate post despre Bruges fără un canal, pod, ceva. Cel de sus e unul din cele mai frumoase.

Din week-end

 

Cred că toată lumea cu copii a fugit in week-end în parc că după ce am aşteptat atât, acum a fost cald şi soare şi bine.

 

 

Eu aseară am produs această tartă în cinstea pasiunii pentru căpşuni (care bat ciocolata, yupiii) a piticului şi a ouălor galbene-galbene aduse de bunica de la găini "adevărate". Aşteptând căpşunile cu gust, româneşti, au fost bune şi cele greceşti. Reţeta e de aici.
PS: din păcate n-am poze de duminică ca sa vă arăt hanoracul roz, foarte roz.

Ceva bun...

Când am intrat în campania celor de la Editura All, am ales o carte de reţete pentru copii pentru că sunt în pană de idei.
Sunt aproape trei ani de când îi gătesc în fiecare zi mesele piticului (mai puţin ultimele vacanţe şi poate vreo zece zile în care le-am lăsat pe cele două bunici să facă câte ceva) şi marele meu noroc a fost şi este că Mihul mănâncă fără să facă nazuri.
Nu ştiu ce zic mămicile cu copii mai mari dar eu duc lipsă de idei pentru mese care să fie sănătoase, să aibă ingrediente cât de cât uşor de găsit şi... să se facă şi repede că timpul nu mi-e prieten. Aşă că am luat la răsfoit cu speranţă cartea asta de peste 200 de pagini scrisă de doi dieteticeni pediatri britanici.

E structurată în cinci părţi: noţiuni de alimentaţie sănătoasă, primele alimente, perioada 1-2 ani, 3-6 ani şi în sfârşit o parte despre elaborarea meniurilor. Partea care mă interesa cel mai mult (3-6 ani) e şi cea mai consistentă şi recunosc că peste cea cu primele alimente (piureuri, piureuri, piureuri) am trecut mai repede.
Ce mi-a plăcut:
- că e organizată într-un fel uşor de folosit. Începând cu faptul că e spiralată şi stă usor deschisă pe blatul de bucătărie când încerci o reţetă şi ai nevoie de ea sub ochi (eu cel puţin) şi până la simbolurile care indică la fiecare reţetă conţinutul de ou, alune, fier, calciu, omega-3 sau daca nu contine lactoză, gluten, grâu sau e pentru vegetarieni. Plus că e trecut timpul de preparare şi felul în care poate fi păstrată (frigider, congelator, etc) şi pentru cât timp. Foarte anlgo-saxon mi s-a părut.
- că autorii par să încurajeze ingredientele sănătoase
- că e un capitol special despre gătitul împreună cu copiii
Ce mi-a plăcut mai puţin:
- o serie de ingrediente cam "britanice" adică nu tocmai uşor de găsit la un shopping normal în magazinele noastre
- o reţinere aş avea şi la reţetele de budinci cu câte două linguri de zahăr tos prezentate pentru vârsta de 6-7 luni când nu prea cred că bebe are nevoie de zahăr...
Am şi încercat una din reţete (una simplă, simplă aşa ca pentru mine :D) ca să văd dacă funcţionează: Crochete din legume fripte, de fapt legume tăiate bastonaşe, unse cu ulei de măsline şi băgate la cuptor. Timpul de preparer e de 45 de minute dar de fapt nu durează mai mult de 15 minute să le cureţi (evident cu piticul lângă tine - al meu strânge cojile de la legume, le pune într-un vas, adaugă apă şi face supă) după care nu ai decât de chibiţat pe lângă cuptor aşteptând să se facă.
În carte erau aşa:

Iar nouă ne-au ieşit aşa:

Le-am făcut într-o seară, piticului i-au plăcut deşi după vreo două-trei încercări din sfeclă (din care i-am mai dat eu să guste dar e drept că nu i-am gătit-o în mod obişnuit până acum) s-a întors la celelalte legume mai... tradiţionale. În general mi se pare că la vârsta asta (3 ani şi 4 luni, exact 40 de luni azi!) e mult mai puţin deschis la alimente noi decât era cu puţin timp în urmă.  Ce a "intrat" până acum, e bun intrat. Ce nu, vom vedea...
Mă obsedează şi o reţetă de batoane de muesli pe care am văzut-o în carte si pe care trebuie neapărat să o încerc. Probabil că multă lume n-are nevoie de reţetă ca să facă aşa dar eu funcţionez mai bine cu ceva scris în faţă. Vă spun cum au ieşit când le fac. :)
Postul  de sus face parte din campania vALLuntar iniţiata de Grupul Editorial ALL. Fiecare recenzie a unei cărţi valorează 15 minute de voluntariat ce va fi prestat de către echipa editurii. Fiecare comentariu referitor la carte sau la campanie mai adaugă 3 minute de voluntariat.

Desert(urile) din week-end

În week-endul trecut am produs două deserturi: o Tarte Tatin si o tartă cu dovleac.
Prima e de aici si mai simplu de atât nu se poate iar mie mi-a plăcut. Mai mult decât plăcinta cu mere de la Jamie că aluatul nu e deloc dulce aici.
A doua a fost "tematică", nu mai ştiu de unde am cules reţeta şi m-am şi enervat că nu ziceau exact cât să ţin dovleacul la perpelit iar eu nu funcţionez prea bine cu aproximarile. N-a fost rău dar nu cred că o mai repet.
În schimb o Tarte Tatin aş face în fiecare zi.
Gata! nu cred că mă mai ţine mult pasa asta  :D.

Desertul din week-end

Asta am făcut în week-end. Şi s-a mâncat. Toată. E un cheese cake cu sos de fructe de pădure. Reţeta e de aici (mersi Anca!), un pic adaptată pentru că, dupa ce în ultimele 2-3 săptămâni am făcut o adevărată cură de zmeură (adevărată, gustoasă, românească şi luată de la aprozarul din colţ), exact când să cumpăr şi pentru prăjitură, a dispărut. Şi cu vremea de-afară nici nu cred că sunt mari şanse să se întoarcă. Aşa că am scos fructele îngheţate de la congelator. :(
Piticu a avut şi el dreptul la o porţie mai subţire. După care a cerut supliment. Ce mă fac cu el că e topit după deserturi? :D
Între paranteze fie spus, eu nu sunt neapărat prietenă cu bucătăria, dar fac eforturi măcar din când în când. Piticu are noroc că ştiu cîteva reţete destul de simple şi sănătoase pe care i le tot rulez la mesele de prânz. Iar eu am noroc că el cam mănâncă fără mofturi. Mare noroc. :)

Îngheţată la Braşov

Fan de paste

Daaaaa, ne plac pastele. Nu sunt cea mai sănătoasă mâncare (şi nici nu a primit paste înainte de 18 luni) dar Mih le devorează cu orice ar fi: roşii, brânză, spanac, brocoli... Iar dacă adaug şi iaurt (alimentul preferat numărul 1) farfuria se goleşte în timp record.
Ne mai plac: supa-cremă-cu-de-toate-legumele pe care o face mama, piureul (de cartof sau de cartof combinat cu alte legume piureoase) dar aici nu cred că e foarte original, peştele, ficăţelul, spanacul cu orez, mini-mozzarela (câte 10 că ne-am şi speriat într-o seară şi asta pentru că mama nu mai face în fiecare zi brânzică cum făcea pănă nu demult), clementinele (câte 4-5), pepenele galben, strugurii, căpşunile....