Mihnisme

Mihu a facut aseară un curcubeu. Cu tempera.
Azi dimineaţă când se uscase, s-a apucat să deseneze ceva cu carioca peste tempera.
Eu: ce faci acolo?
Mih: nişte detalii...
Ok, deci nu am mai avut replică la asta.

Şi tot azi dimineaţă, am făcut noi o listă cu ce jucării mai vrea el. Să ştiţi că lista nu e scurtă. Dar nici imposibilă. Oricum, după o serie de maşinuţe, trenuleţe, cărţi (yupiiii), am avut pe listă aşa:
- "mai multe puzzle-uri că sunt deştept" (e bine, asta cu self esteem-ul se pare că am bifat-o, hura!!!)
dar şi:
- "mai multe coşuri ca să pot să-mi pun în ordine jucăriile" (what??? chiar a zis asta? :D)

Sâmbătă am mâncat la o terasă. Mai întâi, după ce am citit meniul, Mihul a explicat dezamăgit:
- Nu au calamari? eu vreau calamari! :))) Asta pentru că el asociază, cred, mâncatul pe la terase mai ales cu Grecia unde calamarii erau nelipsiţi.
Apoi, ospătarul a uitat să îi aducă şi lui tacâm şi cum l-a prins, cum l-a abordat, nu obraznic, dar ferm:
- Mie de ce nu mi-ai adus tacâm?
Ceea ce mă bucură că eu la vârsta lui nu cred că aş fi deschis gura şi, sincer, mă bucur că el o face.