N-am apucat să zic pe-aici că e mare făcător de puzzle-uri. Pasionat (ca probabil majoritatea băieților de vârsta asta). Când vrea. Când vrea începe să le facă și nu-l mai poți opri și odată descoperi că nu mai ai pe unde să pășești că s-a întins prin toată casa. Face cu 54 dar și cu 200 de piese. Cam așa (sunt vreo 9 în poză):
Am bifat și primul desen de familie. Adică mai jos suntem mama, tata și Mih. Vă las să descoperiți cine care e! Mie mi s-a părut foarte amuzant cum ne-a reprezentat.... Well, nu i-am dat o interpretare prea psihanalitică :D
Și explicație la desen scrisă chiar de autor:
Și avem și un autoportret:
Și tot cam acum candva s-a imprietenit cu coloratul.
Și jucăm de toate: UNO (varianta pt kids), un joc cu zaruri gen monopoly, o varianta de Monopoly simplificată, domino, jocuri de perechi. Uff, să nu zică cineva că mă plictisesc.
Și nu crede în zâne :(((. Eu i-am zis că eu cred și el mi-a spus: „Prostii, nu există decât în desenele animate!”
Și nici mașini vorbitoare :)) Și nici în mașini care intră în apă... Asta apropo de o reclamă pe care a văzut-o recent și după ce a văzut-o mi-a zis cu un aer atotștiutor că asta se întâmplă doar în reclamă.
Mă gândeam eu că vom ajunge rapid aici pentru că de foarte mic a tot pus întrebări dacă anumite lucruri există sau nu (bine, nu cu cuvintele astea dar în sensul ăsta).
De vreo lună-două a început să unească (timid) literele pe care le știe în cuvinte (din cele simple).
Nu știu cum se întâmplă la alții dar la noi întâi a știut literele și, chiar și după ce știa toate literele dintr-un cuvânt, nu reușea să facă legătura pentru a citi... Acum a început să o facă. Nu ne jucăm constant cu literele ci doar așa la câteva zile, când are chef... :)
Eu zic ca aratati bine in desene:d. Presupun ca el e ala maaare...
RăspundețiȘtergereA mea mai nou deseneaza oameni foarte lunguieti, cun un cap minuscul si un corp cam toata pagina A4. Alien asa...
Ala mare si cu gene sunt eu :)))) El e mic, la mine in cap ;))) pe mine ma deseneaza intotdeauna cu gene, nu stiu de unde pina unde ca ale mele nici macar nu sunt remarcabile
Ștergereaaa...el e in cap:)). imi place ideea:d
ȘtergereDaa si cred ca reflecta bine realitatea :D Sau nu mai era loc pe hartie altfel :))
ȘtergereCe progrese uimitoare, scrie, face puzzle de 200 de piese, minunat. Mihnea parca a crescut asa dintr-o data si a explodat cu multa intelepciune.
RăspundețiȘtergereAsta cu puzzle-urile e pur si simplu o chestie la care se pricepe asa cum altii sunt creativi sau au mai dezvoltata latura artistica.
ȘtergereDe altfel si in evaluarea pe primul semestru de la gradi (vreo 10 pagini :))) ) zice la sfarsit ca exceleaza la matematica, jocuri logice si de constructie :)))
Oau, sunt impresionata! Noi suntem inca la 6-8-12 piese la puzzle-uri, dar si Costin este pasionat de ele.
RăspundețiȘtergereSi eu am zis ca in desen Mihnea este cel mare, din centru!:) Apoi am citit comentariile...well, poate ai genele mai lungi decat Mihnea si tati si atunci copilul asa le-a desenat.:)
eee, mai aveti timp, ca si noi la 2 ani si-un pic nu faceam decat puzzle-uri din cele usoare...
ȘtergereSe pare ca eu sunt cea mai mare si ocup cel mai mult spatiu! :))
off topic; te-am nominalizat la un premiu printre bloggerite
RăspundețiȘtergerehttp://gagaita.blogspot.ro/2013/04/liebster-award.html
Sper ca nu te superi :)
Me too!:) Pentru ca imi place de voi!
RăspundețiȘtergerehttp://cristinaelena16.blogspot.ro/2013/04/liebster-award.html
Roxana, Cristina, Multzu mult de tot!!! Sunt onorata. Si mie imi place de voi, dar stiti deja asta ;)
RăspundețiȘtergereAm avut iar o mica bolire de-aia n-am mai dat pe aici. Dar revin. Acusica.