La căutat ouă de ciocolată în grădina bunicii

Am împrumutat un obicei care ni se pare adorabil şi probabil că şi nouă ne-ar fi plăcut să facem asta când eram mici: vânătoarea de ouă de ciocolată. S-a nimerit să avem şi decorul potrivit iar Mih s-a dedat cu entuziasm la experiment.
.




Victorie!

Daaa, pentru trei zile regulile stricte privind ciocolata au fost abolite şi s-a dat liber la un ou Kinder pe zi spre fericirea consumatorului, după cum se poate constata cu ochiul liber (mi se pare că nici nu mai respiră când mănâncă/devorează ciocolata.

Din (mini) vacanţă

Ghici ghicitoarea mea: cine ştie unde-i Mihu?

Franţuzisme

Motto: Nimeni, in povestea de mai jos, nu e francez!

In parc, Mih într-un leagăn, se dă huţa...

În leagănul de lângă, o fetiţă (cu două locomotive Thomas în mână ) care vorbea, aşa cum fac cei mici, "pe limba ei": @*&?@!#?%$...

Mih (evident intrigat şi de fetiţă, şi de jucării) : - Mami, ce zice fetiţa?

- Pai de de ce nu o intrebi? Vorbeste cu ea, vezi cum o cheamă...

Fetita: @*&?@!#?%$...

Mih (ascultand-o): !!!???!!!

Fetita: @*&?@!#?%$...

Mih (avand o revelatie, si adresandu-i-se, folosind o treime din arsenalul lui de limbi straine): Voiture, masinaaa.... Bonjour...!!

Întâlnire...

... cu Sara, la mama la servici.

Piticu a fost super încântat iar Sara a suportat cu "înţelepciunea" celor cinci ani şi trei luni exigenţele lui Mih care îi tot cerea ba să deseneze, ba să îi arate lui cum să deseneze şi tot aşa.

Când l-am întrebat acasă de ce a pupat-o pe Sara (că a făcut şi asta) ne-a zis:

- E dăguţăăăă, fumoasăăăăă.

Şi aici are dreptate.

Ouă roşii pe pajişte

Sămbătă pe la prînz, pajiştea centrală din Herăstrău arăta cam aşa. Era cumva ciudat spre ireal, Mihu a fugit spre ouă, noi i-am făcut poze că nu era nici ţipenie de om, părea un private set up.



Aici, după cum se vede, ne-am măsurat cu ouăle. :D

Deci, aţi înţeles: sunt aproape cât un ou din ăsta roşu!, pare să zică Mihu de la cei 95-96 cm cu care se laudă (mai mult noi de fapt).
(A se remarca imbrăcămintea de semi-iarnă, recte şi mănuşi, la mijlocul lui aprilie. Deci eu am zis: primăvara asta nu mai vine până la vară :(( ).
Partea a doua s-a consumat evident la leagăne.

Stăpân pe movilă înainte de a se lansa pentru că mersul pe motocicletă, nu-i aşa?, are mult mai mult farmec pe teren accidentat şi creator de palpitaţii mamelor-spectatoare-neputincioase.

Uitându-mă pe poze îmi dau seama că a fost un week-end cu teme pascale, fără să ne fi propus. Aici e vineri seara cînd l-am chinuit la un shopping târziu (promitem să nu mai facem).

Ups!

Şi eu care făceam planuri despre cum îl voi duce pe Mih la prima piesă de teatru pentru copii.

Iubim căpşunile

Aşteptându-le pe cele adevărate şi cu gust, ne-am distrat şi cu surogatele lor. :D

Printre canapele

Printre canapele şi cu gura plină că iar ne-a prins ora de fructe în deplasare.

Din week-end

În Kisseleff la mirosit de flori.




... şi la o tură cu titu verde după ce am cumpărat miere de la Mţr (eşarfa e de împrumut, de la mine, că bătea un vânt...).


Am mâncat fructele la soare în parcul mare.




Am fost evident la locul de joacă-cel-mult-lăudat...









... unde Mih s-a dedat în cele din urmă la o şedinţă foto. Am ajuns la masa de prânz cu o oră jumătate întârziere darse făcuse prea frumos afară aşa că a meritat. Mih a dormit mai bine de 3 ore dupa masă.