Aniversare buclucaşă

Sărbătorit joi un an şi zece luni cu tot felul de aventuri.
Mai întâi una bucată mamă chemată de urgenţă acasă de bunică: s-a trezit copilul din somn şi plânge cu gura deschisă (ha?) de nu-l pot opri (asta fiind bunica, care crede oricum că le ştie pe toate şi că pe ea o iubeşte Mih cel mai mult, etc).
Well, cum Mih nu prea plânge aşa, fugit repede acasă.
Găsit una bucată copil cam mârâit şi plângăcios. Cu nasu tot julit şi vânăt. Şi pe care nu putea respira. Şi mai era şi bălos de nu se poate. Adică îi curgea saliva non-stop.
Deci:
1. răcise, avea nasu înfundat, în noaptea de joi spre vineri s-a tot trezit ţipând de mama focului că nu putea să respire. Aplicat în cele din urma aspiratorul-cel-traumatizant-dar-binefăcător. Un pic de temperatură, stat în casă vineri, sâmbătă l-a mai lăsat nasul, l-a apucat tuşitul.
2. căzuse în nas pe minge; sau încercând să prindă mingea, nu mi-a fost clar din povestea bunică-sii (promit poze).
3. i-a ieşit (cel puţin) un dinte: incisivul lateral care eu nu mai speram să iasă şi pt care am fost şi la dentist (care stomatoloagă mi-a exclamat: ce mi-e teamă că nu se mai însoară din cauza asta?-!!!). Posibil şi ultimele perechi de molari că nu mă prea lasă să ma uit.